Decizia a fost luată în cadrul unei proceduri de arbitraj international inițiată în 2018 și derulată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, aceeași instituție unde, foarte recent, România a avut câștig de cauză în disputa de peste 9 ani cu Gabriel Resources pe tema proiectului minier aurifer blocat Roșia Montană, scăpând de despăgubiri de 6,7 miliarde dolari.
În esență, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare", preț care să-i asigure un anumit nivel minim de rentabilitate. În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar în acest caz investitorul este obligat să returneze diferența.
Decizia a fost luată în cadrul unei proceduri de arbitraj international inițiată în 2018 și derulată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, aceeași instituție unde, foarte recent, România a avut câștig de cauză în disputa de peste 9 ani cu Gabriel Resources pe tema proiectului minier aurifer blocat Roșia Montană, scăpând de despăgubiri de 6,7 miliarde dolari.
Ministerul Energiei speră ca finanțarea europeană de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare aprobată recent de către Executivul de la Bruxelles să fie suficientă pentru a acoperi costurile cu necesarul de plăți asumat de statul român pentru viitoarea schemă de subvenționare a investițiilor în unități de producție de energie regenerabilă, pe baza așa-numitelor ″contracte pentru diferență″ (CfD), și să nu fie nevoie ca aceste costuri să fie suportate și de consumatorii români pe facturile lor de curent, cum se întâmplă în prezent cu sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabilă prin intermediul celebrelor certificate verzi.
Ministerul Energiei speră ca finanțarea europeană de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare aprobată recent de către Executivul de la Bruxelles să fie suficientă pentru a acoperi costurile cu necesarul de plăți asumat de statul român pentru viitoarea schemă de subvenționare a investițiilor în unități de producție de energie regenerabilă, pe baza așa-numitelor ″contracte pentru diferență″ (CfD), și să nu fie nevoie ca aceste costuri să fie suportate și de consumatorii români pe facturile lor de curent, cum se întâmplă în prezent cu sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabilă prin intermediul celebrelor certificate verzi.
Beneficiarii de subvenții de la stat pentru plata facturilor la curent, gaze și încălzire prin așa-numitele ″carduri de energie″, ce asigură decontarea anul acesta prin Poștă către furnizorii de profil a unor cheltuieli de 1.400 de lei, pierd ajutorul dacă se mută cu locuința, au constatat autoritățile.
USR, care a anunțat că îl va propune pe Dacian Cioloș pentru funcția de premier la consultările de la Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis, propune negocierea unui program de guvernare care să includă mai multe măsuri de contracarare a efectelor scumpirilor galopante ale energiei electrice și gazelor naturale din ultima perioadă, măsuri care ar urma să vină în completarea compensării facturilor la iarnă legiferată deja de Guvernul Cîțu înainte de a fi demis prin moțiune de cenzură.
Locuitorii Rezervației Biosferei Delta Dunării urmau să piardă, de la 1 noiembrie 2021, o facilitate de care beneficiază de 25 de ani, introdusă printr-o ordonanță de Guvern adoptată în august 1996, care prevede că familiile din Deltă "beneficiază de reducerea cu 50% din taxa/tariful pentru (…) energie electrică, gaze naturale, energie termică (…), pentru consumurile casnice menajere, în limita unor consumuri normate pe familie, stabilite de către consiliile locale".
Sub presiunea politică de "a face ceva" în fața scumpirilor galopante la energie electrică și gaze naturale de pe facturile populației (sau a arăta că face), Guvernul a schițat în grabă o schemă de subvenționare a facturilor românilor presupuși a avea consumuri și venituri "medii" care, cel puțin în formulările făcute publice până în prezent de oficialități, poate fi în bună măsură mai avantajoasă, în unele situații, decât cea destinată consumatorilor casnici cu venituri mici, definiți ca vulnerabili în legea dedicată lor, adoptată recent de Parlament, dar neintrată încă în vigoare.
Schema gândită de Guvern pentru compensarea scumpirilor la energie pe facturile populației prevede că gospodăriile cu consumuri de curent electric cifrate între 30 și 200 KWh lunar vor primi de la stat 18 bani/KWh în fiecare lună, sub formă de reducere a cuantumului de achitat pe factură, în timp ce, la gaze naturale, reducerea acordată va avea formă procentuală, de 25% din fiecare factură lunară.
Încă o companie de stat din portofoliul Ministerului Energiei vrea să cumpere de pe piață un parc fotovoltaic aflat în funcțiune și acreditat pentru a primi subvenții pe bază de certificate verzi decontate pe facturile consumatorilor de energie, după tranzacții similare încheiate de către Hidroelectrica și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).
Unul dintre cei mai puternici politicieni republicani din statul american Ohio, președintele Camerei statale a Reprezentanților Larry Householder, a fost arestat de către FBI și pus sub acuzare pentru că ar fi fost "creierul" unui grup infracțional care ar fi primit șpăgi în sumă totală de peste 60 milioane dolari pentru a susține și a asigura adoptarea unei legi prin care consumatorilor casnici de energie din Ohio li s-a impus să plătească pe facturile lor lunare subvenții destinate salvării de la faliment a două centrale nucleare și a mai multor centrale pe cărbune deținute de un gigant local al utilităților listat la bursă.
Grupul portughez EDPR a decis ca firmele prin intermediul cărora deține cinci parcuri eoliene în România să ramburseze anticipat către BERD și IFC sumele rămase de achitat din trei credite contractate pentru construcția și operarea acestor parcuri, în sumă totală de aproape 240 milioane euro la data semnării contractelor, din cauza pierderilor generate de reducerea subvențiilor pe bază de certificate verzi.